Program Politic

Haosul legislativ și lipsa de transparență în domeniul fiscal sunt probleme majore care afectează negativ mediul de afaceri din România. Aceste aspecte generează incertitudine, descurajează investițiile și îngreunează activitatea antreprenorilor. 

Punctele esențiale legate de aceste probleme:

• Frecvența schimbărilor legislative: Una dintre problemele principale este modificarea frecventă a legislației fiscale, adesea fără consultări prealabile cu mediul de afaceri sau fără o perioadă de adaptare suficientă. (Ex. modul de legiferare și implementare a e-transport, e-factura, e-TVA). Acest lucru creează un climat de instabilitate, unde companiile nu pot planifica pe termen lung din cauza schimbărilor imprevizibile. 
• Lipsa de claritate și interpretabilitate: Legislația fiscală din România este adesea neclară, ambiguă sau contradictorie, ceea ce duce la interpretări diferite, aplicări inconsistente și abuzuri. Această situație complică conformarea fiscală și crește riscul litigiilor cu autoritățile fiscale.
• Decizii opace și neconsultate: Multe modificări legislative sunt adoptate fără transparență și fără consultări reale cu actorii implicați, ceea ce alimentează suspiciuni și nemulțumiri în rândul mediului de afaceri.
• Lipsa de predictibilitate: Deciziile fiscale luate de autorități sunt adesea imprevizibile, făcute în regim de urgență sau fără o analiză detaliată a impactului, ceea ce subminează încrederea în sistem(nerespectarea art. 4 din Codul Fiscal, orice modificare să fie realizată cu cel puţin 6 luni înainte de intrarea în vigoare).
• Incertitudine și costuri crescute: Companiile sunt nevoite să aloce resurse semnificative pentru a se conforma unor reguli în continuă schimbare, ceea ce le reduce competitivitatea și descurajează investițiile pe termen lung. Totodată angajații companiilor alocă foarte mult timp transmiterii și verificărilor informațiilor către ANAF, acesta tranferand o parte din sarcinile proprii către antreprenori.
• Descurajarea investițiilor străine: Investitorii străini evită piețele instabile din punct de vedere legislativ și fiscal, ceea ce afectează potențialul de creștere economică al României.

• Reforma fiscală:  Revizuirea și simplificarea codului fiscal pentru a reduce ambiguitățile și a facilita înțelegerea și aplicarea corectă de către toate categoriile de contribuabili.

• Simplificarea birocrației: Reducerea poverii administrative pentru companii prin digitalizarea și simplificarea proceselor birocratice.
• Stabilitatea fiscală: Crearea unui cadru legislativ stabil, care să ofere predictibilitate pe termen lung pentru antreprenori și investitori.
• Stimularea antreprenoriatului: Facilitarea accesului la capital și sprijinirea start-up-urilor prin măsuri fiscale și programe dedicate.

• Cod fiscal stabil și clar: Adoptarea unui cod fiscal stabil, cu modificări limitate și bine fundamentate, introduse doar după consultări ample și studii de impact.
• Perioade de implementare: Stabilirea unor perioade de tranziție suficient de lungi pentru a permite companiilor să se adapteze la noile reglementări.
• Simplificarea limbajului legislativ: Rescrierea legislației fiscale pentru a fi clară și accesibilă, reducând astfel ambiguitățile și riscul interpretărilor greșite.
• Consultări publice autentice: Instituirea unui proces obligatoriu de consultare publică pentru toate modificările legislative majore, implicând reprezentanți ai mediului de afaceri, experți fiscali și societatea civilă.
• Raportare publică transparentă: Publicarea detaliată a motivelor, studiilor de impact și a așteptărilor legate de fiecare schimbare fiscală propusă.
• Monitorizarea și raportarea implementării: Crearea unui sistem de monitorizare a implementării noilor reglementări fiscale, cu rapoarte publice periodice despre efectele acestora asupra economiei.
• Promovarea unui mediu predictibil: Crearea unui cadru legal care să ofere predictibilitate pe termen lung, esențial pentru atragerea investițiilor și pentru planificarea afacerilor.
• Stabilitate legislativă: Angajamentul de a nu modifica legislația fiscală decât în mod excepțional și pe baza unor analize riguroase.

• Fonduri de investiții: Crearea unor fonduri publice-privat pentru sprijinirea start-up-urilor  a inovației și cercetării, cu accent pe tehnologie, energie verde și industrii creative.
• Zone economice speciale: Dezvoltarea unor zone economice speciale cu facilități fiscale și infrastructură dedicată pentru atragerea investițiilor străine directe și a dezvoltării regionale. In aceasta categoria s-ar aborda și problema jocurilor de noroc din punctul de vedere al limitarii zonelor în care se pot organiza și transformării lor intr-un motor economic pentru aceea zonă
• Incentive pentru angajatori: Reduceri fiscale pentru companiile care investesc în formarea angajaților sau care repatriază forță de munca înalt  calificată.

• Combaterea evaziunii fiscale: Întărirea mecanismelor de control și sancționare a evaziunii fiscale prin digitalizare și colaborare internațională, asigurând o competiție corectă pe piață.
• Arieratele companiilor de stat: Implementarea unor măsuri care ar  contribui semnificativ la rezolvarea problemei arieratelor companiilor de stat, îmbunătățind astfel sănătatea financiară a acestor entități și reducând povara asupra bugetului național. Acest set de acțiuni trebuie să fie susținut de un angajament ferm din partea guvernului și de o colaborare strânsă cu toate părțile implicate pentru a asigura succesul reformelor propuse.